-Bună ziua ! Astazi aș vrea să discutăm despre amuzantele întâmplări din copilarie și să dezbatem mai multe subiecte legate de acest titlu , domnule profesor !
-Bună ziua ! Sigur ! Începi tu , tu ești mai tânăr , îți amintești mai bine !
-Sigur! Eu când eram mic eram ... hm ... foarte debusolat , nu știam ce se intâmplă în jurul meu , deci eram așa , mai , diferit , dar special in felul meu . Știu că odată am spart masa de sticlă din sufragerie , când mă jucam fotbal cu tata în casă , mama era dezamăgită dar eu tot râdeam . Toată familia râdea ! Dezamăgirea mamei dispăruse !
-Oh ! Vai ! Eu când eram mic tare năzdrăvan eram , aveam mulți prieteni , cu care iarna , blocam strada cu bulgări maaariiii de zăpadă ! Știu că un nene ne fugărise , probabil voia să ne bata ! Dar am intrat toți la mine în casă și nu avea ce să ne facă !
-Chiar asa ? Wow , cred că ați avut o copilărie frumoasă !
-Daa , chiar foarte frumoasă ! Dar tu , nu ai avut o copilarie frumoasă ?
-Ba da ! Mă știți , năzdravan , diferit dar și silitor , cred eu ! Doar m-ati cunoscut din clasa pregatitoare , aici în școala !
-Dar ce mic erai !
-Mulțumesc , domnule profesor pt faptul că m-ați ajutat să fac acest interviu ! Mă bucur că v-am cunoscut de când eram mic !
-Și eu la fel ! La revedere !
-La revedere , domnule profesor !
