Răspuns :
Răspuns:
De ziua iubirii te îmbrăţişez
Îţi dăruiesc o năframă ţesută cu razele soarelui,
Scăldată în vechile pietre ale morilor
De unde cuvântul se ridică din apă la cer
De ziua iubirii aş vrea să mă aştepţi cu sufletu-n palme
Să-mi fii vioară, să-ţi cobor noaptea de pe cer
Şi ochii tăi să lumineze ca stelele de ziua iubirii
Deschide-ţi inima tot mai larg.
Precum inima îngerilor făcuţi din lumină
Căntă şi iartă pe semeni tăi ca să împaci iubirea cu cerul senin,
Precum inima mea te iubeşte pe tine!
Nu e despre iubire.
E despre cum nu știu, nu pot și nici nu vreau
Să mai respir
Fără tine.
Poți să rămâi „acolo”,
„Aici” sa nu exiști,
Și poți să uiți că știi cum sunt.
... Sau poți mâine să riști.
Sunt două lumi nebune,
În prag de intersectare,
Așa e când doi oameni ca noi rămân fără de aer.
E despre cum nu știu, nu pot și nici nu vreau
Să mai respir
Fără tine.
Poți să rămâi „acolo”,
„Aici” sa nu exiști,
Și poți să uiți că știi cum sunt.
... Sau poți mâine să riști.
Sunt două lumi nebune,
În prag de intersectare,
Așa e când doi oameni ca noi rămân fără de aer.
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru întrebări sau asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!