Răspuns :
Perspectiva asupra naturii, văzută ca ,,état d’âme”, este proprie romantismului şi se regăseşte în toate poeziile eminesciene pe tema iubirii şi a naturii. Când poetul visează la o iubire ideală, construind o utopie a iubirii împlinite, natura descrisă este luxuriantă, de un cromatism puternic, caldă, intimă (ca în Lacul, Crăiasa din poveşti, Povestea codrului, Floare albastră, Atât de fragedă…, Dorinţa ş. a.); dimpotrivă, nostalgia unei iubiri trecute, puternic regretate este proiectată pe fundalul unui peisaj cenuşiu, sumar schiţat (ca în Pe aceeaşi ulicioară, Pe lângă plopii fără soţ, Singurătate, De câte ori, iubito…, Şi dacă…).
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru întrebări sau asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!