Răspuns:
In toi de primavara, un mic ghiocel intarziat incepe a creste. Din micul bobocel se transforma intr un gingas ghiocel. Eu tare il admiram, il udam, si ii vorbeam. El crestea din ce in ce mai mare. Pana intr o zi, acesta ajunse inalt cat o narcisa, toti vecinii veneau si il pozau. Incet, incet primavara trecea, venise vara, iunie, iulie, august, iar ghiocelul nu se ofilea. Si el inca mai crestea. Toate florile se vestejisera, iar el ramase singur... Cand am iesit sa il ud, vad ca el lasa capul in jos. A doua zi cazuse cu totul. Micul meu amic cazuse eroic in frigul toamnei.
