Răspuns:
Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau complement de partea de vorbire determinată. Este un instrument gramatical și nu are un înțeles de sine stătător, motiv pentru care nu are nici funcție sintactică.
Prepozițiile sunt de două feluri:
simple (a, pe, la, spre, cu, de, fără, sub, în, prin, pentru, către, contra, lângă)
compuse (de la, de pe la, de lângă, fără de, dinspre, despre, de către).
O serie de prepoziții sunt provenite din adverbe (deasupra, împrejurul, împotriva, înaintea). Când sunt articulate, aceste prepoziții sunt construite cu substantive sau pronume în genitiv ori cu adjective posesiv la acuzativ (deasupra mesei, înaintea lor, împotriva noastră) Nearticulate, prepozițiile sunt construite cu pronume personale neaccentuate (împotrivă-mi).
Explicație:
