Răspuns:
Afara e toamna . In parcul de lângă casa copacii încetul cu încetul își pierd coroana frunzoasa asteptandu-le într-un covor arzător și mirific. Imaginea toamnei își are farmecul său aparte , vântul suflă frunzele rămase pe ramuri aruncându-le într-un joc al său fantastic. Cerul , deși soarele lucește e puțin întunecat , însă nu se preling stropi de poliță dar se simte acel miros ca de după ploaie. Ici colo vezi păsări care mai rătăcesc pe la noi . Trotuarul este imbulzit de covorul ruginiu al copacilor care îi dă un aer de aleie din poveste . Totul este fantastic colorat în ruginiu chiar și aici copacii care au rămas cu ramuri goi , își au aportul în individualizarea peisajului tomnatic.
