Nu departe de intrarea
Odihnea un bătrân.
- Bună dimineata, pot să mă asez?
- Sigur, aşază-te! spuse bătrânul.
Saiti, aici, la banca aceasta, e telefonul nostru. Ne jucăm. Imi
Poftim! Cu plăcere! Dar cu cine vorbeşti tu? spuse bătrânul.
- Alo! Salvarea? Trimiteţi, vă rog, de urgență, o maşină!
întorcându-se spre bătrân continuă:
-Eu sunt mama. Curând va veni salvarea.
Si cine-i bolnavul ? întrebă bătrânul.
Dumneavoastră. Ne jucăm, nu vă supărați!
rânul zâmbi ca semn că pricepuse totul.
mneavoastră sunteți fetița bolnavă? întrebă pe bătrân nou
opil de vreo cinci ani.
nu sunt fetiță!
umneavoastră sunteți fetita bolnavă!
I înţelese că așa e jocul și zise:
sunt fetita bolnavă! Aș vrea să știu, dumneata e​