Răspuns:
Prietenia
Eu am un prieten foarte bun. Ne cunoaștem de la grădiniță și stăm unul lângă altul. Așa că a fost foarte ușor să ne vedem.
Îmi amintesc de parcă a fost ieri, într-o zi de vară pe când noi muream de cald, prietenului meu i-a venit ideea de a merge pe munte, să trecem peste mării și țării, să ne împrietenim cu animale și multe altele. Ne făcusem provizii, stabilisem tot, dar nu am avut curajul să ieșim din grădină, așa că ne-am așezat pe iarbă și am mâncat acolo cerealele pe care le băgaseră în ghiozdan.
După asta bunica prietenului meu, care stătea cu noi, nu ne găsea, iar ea se panicase. Când dă de noi ne ia în brațe și ne spune să răspundem când ne strigă.
Am fost foarte dezamăgiți că nu am mers pe munte, dar mă bucur că am petrecut timp împreună.
