Expresia provine din limba latina „dura lex, sed lex” ar fi apărut pentru prima dată în scrierile lui Ulpian, om politic și jurist roman de la începutul secolului al III-lea, expresie care, spun unii istorici, ar fi fost preluata de la filozoful grec Socrate.
Ca atare, sintagma este o maximă legală care exprimă nevoia și obligația de a respecta și aplica legea în toate cazurile, chiar și atunci când poate fi riguroasă sau excesivă , întrucât respectarea legii este pozitivă pentru viața în societate și benefic pentru toată lumea în general.
Originea expresiei poate fi urmărită în dreptul roman , cu ocazia introducerii dreptului scris în Roma Antică.
Trebuie amintit că, în trecut, legea a fost transmisă oral și a fost aplicată la discreția judecătorului, prin urmare, era susceptibilă să fie supusă unor modificări sau interpretări personale care au beneficiat unii și au făcut rău altora.
Ceea ce a căutat a fost să stabilească faptul că, indiferent de criteriile sau interpretările autorității competente, exista o lege ineludabilă și egală pentru tot ceea ce a fost scris și că era necesar să se respecte și să se respecte.
