Cuore
1
de Edmondo de Amo
Intral. Era o odaie mare, plină cu lemne uscate şi mănunchiuri mici de surc
Crede-mă că am muncit zdravăn azi! adaugă băiatul. Sunt silit să inve
apucate. Nici nu-mi mai simt picioarele şi, uite, ce umflate-mi sunt mâinile!
Vorbind astfel, måtura frunzele uscate şi aşchiile care s-au risipit pe podea.
Intr-un colt al camerei se afla o măsuţă învechită şi un scaun şubred. Pe un
(Edmondo de Amicis - Cuor
al mesei erau stivuite cărţile şi caietele, iar alături, câteva creioane colorate."
Un cântar vechi era aşezat deoparte.
- la spune-mi, unde îți pregăteşti tu lecţiile?
Vino să îți arăt! Ideile principale la textul acesta va rog