Din jurnalul fratelui meu
Am ajuns în clasa a V-a și am aflat de la domnul de mate că numărul 5
se mai scrie și V.
Domnul de mate este dirigintele nostru, de aceea ne-a și spus, chiar
din prima zi, cum numărăm clasele de la școală.
E o metodă mai veche, dar așa se face peste tot, chiar și în alte țări,
pentru că și pe acolo există clasa a V-a.
Am primit cărți noi, cu miros delicat de cerneală, iar noi, toți copiii,
le-am răsfoit curioși, apoi le-am așezat cu grijă în ghiozdane.
Când am plecat de la școală, am constatat cu îngrijorare că
ghiozdanul meu era cam greu, dar bunicul, care era cu mine,
m-a încurajat și mi-a zis că la anul va fi și mai greu...
Eu am oftat, așa un pic, apoi am privit cu atenție norii alburii
de pe cer, ce păreau că nu au nici o grijă, nici măcar grija ploii.
Și eu eram deja cam plouat, dar bunicul m-a oprit și mi-a arătat
cum trebuie să merg, adică nu cu spatele aplecat, ci cu privirea
înainte și cu spatele drept.
E drept că pentru mine era cam greu, din cauza ghiozdanului,
dar am aplicat, pentru câteva minute, metoda de mers dictată
de bunicu.
Acum aștept ...să văd cum va fi a doua zi de școală !?
