Răspuns:
Gradina bunicii era chiar in fata noastra. Copacii mirifici care dansau in cerul lin,nucii uriasi care iti sopteau bland la ureche "vino si odihneste-te sub mine!",albinutele harnice care sareau din floare in floare,trandafirii parfumati care te imbalsamau cu mirosul lor fantastic..totul la acea gradina era o minunatie,care nu se poate explica in cuvinte. Iti dadea o stare de nostalgie,care te adancea in gandurile tale si apoi cu greu te mai trezeai la realitate. O gradina cum nici in cele mai frumoase carti cu povesti nu o poti gasi. Cand privesti gramezile mari de lalele si narcise,asezate in rand,una cate una,pur si simplu ai impresia ca traiesti intr-un paradis,intr-un vis din care nu ti-ai mai dori sa te trezesti. Oricine care a intrat si va intra in aceasta gradina nu isi va mai dori sa plece,deoarece,gradina unica si speciala a bunicii este una absolut inegalabila.
